În primele zece luni din 2023, volumul exporturilor moldovenești a cunoscut o ușoară descreștere, iar diversitatea acestora este extrem de redusă atât ca destinație cât și ca grupuri de mărfuri. Republica Moldova are nevoie de o promovare intensă pe plan internațional pentru a mări capacitatea de export. Reziliența exporturilor ar crește în condițiile în care producătorii moldovenești ar ridica gradul de complexitate al produselor, respectiv valoarea atribuită. Sporirea calității și simplificarea logisticii de asemenea ar face mai atractive produsele și serviciile cu care ieșim pe piețele globale.

Alexandru TOMA

Oportunitățile deschise odată cu începerea procesului de negocieri de aderare la Uniunea Europeană (UE) nu pot fi încă valorificate pe deplin. Potrivit Biroului Național de Statistică, în ianuarie-octombrie 2023 volumul total al exporturilor a scăzut cu 7,48% față de perioada similară a anului precedent și constituie 3,36 miliarde de dolari. Exporturile de mărfuri destinate țărilor UE au crescut cu doar 1,2%. Este o creștere infim de mică însă, pe fundalul reducerii generale a exporturilor, ponderea exporturilor spre UE a crescut  cu cinci puncte procentuale, ajungând la 64,7% din total.

Spre comparație, exporturile destinate țărilor CSI s-au cifrat la 778,1 milioane dolari, cu șase p.p. mai puțin în  raport cu perioada similară din anul 2022. În primele zece luni ale anului curent tabloul principalelor țări de destinație a exporturilor de mărfuri au rămas în mare parte neschimbat. România, cu o pondere de 34,7 procente din total exporturi este lider incontestabil.  

Potrivit Growth Lab, Harvard Atlas, o platformă ce analizează structura exporturilor pe țări, mărfurile exportate din Republica Moldova sunt în mare parte de o complexitate redusă.  

În ultimii ani nu s-a constatat o evoluție pozitivă a diversificării exportului pe categorii de bunuri. Accesul la piețe este afectat de constrângerile legate de cadrul regulator în domeniul infrastructurii calității, dar și de calitatea și designul produselor, serviciile post-vânzare și rețeaua de distribuție. Mai mult ca atât, exporturile sunt caracterizate de o complexitate tehnologică redusă.

ESTE NECESARĂ O SINERGIE COMUNĂ

Potrivit Raportului de stare a țării, MACRO 2023, creșterea cantitativă și calitativă a exporturilor este posibilă doar printr-un efort comun. Prin implicarea actorilor-cheie interesați – guvern, sectorul privat, parteneri de dezvoltare, experți și mediul academic. Trebuie inițiate  discuții despre comerț în calitatea sa de motor al redresării. Mediul de afaceri este esențial pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Prin intermediul lui sunt create locuri de muncă, sunt dezvoltate competențe, este stimulată inovația. De  asemenea așa se creează  infrastructura esențială și se furnizează bunuri și servicii la prețuri accesibile.

De asemenea, Republica Moldova trebuie să înlăture  problemele de competitivitate. După șocurile în relațiile comerciale cu Federația Rusă, majoritatea exportatorilor au reușit să se reorienteze cu succes către piața UE, dar nu au capitalizat suficient beneficiile oferite de aceasta.

Potrivit documentului, este necesară o abordare orientată pe revitalizarea industriilor prelucrătoare cu valoare adăugată mai mare. Deși industrializarea este adesea invocată de decidenții politici drept o prioritate pentru economia națională, Republica Moldova nu are încă o strategie de industrializare care să seteze clar foaia de parcurs în acest sector. Chiar dacă elaborarea unui astfel de document a fost demarată demult, din cauza lipsei de continuitate politică acesta nu a fost finalizat deocamdată.

Cercetările de la Growth Lab, Harvard Atlas recomandă creșterea complexității produselor și serviciilor exportate. Acest lucru ar putea fi asigurat printr-un  proces de diversificare a know-how-ului pentru a produce un set mai larg și din ce în ce mai complex de bunuri și servicii.

Ce e de făcut?

Pentru a schimba această stare de fapt, sunt necesare o serie de acțiuni conjugate ale autorităților. În primul rând este necesară promovarea. Șefa Direcției promovarea exporturilor la Agenția de Investiții, Anastasia UNGUREANU spune că agenda pentru anul viitor va fi una și mai bogată în evenimente de promovare a brandului de țară. De asemenea, vor continua programele începute în anii precedenți, iar producătorii autohtoni trebuie să fortifice prezența lor la expozițiile internaționale.

Thomas Alveteg, șeful adjunct al Secției Cooperare pentru Dezvoltare din cadrul Ambasadei Suediei la Chișinău consideră că pentru a spori capacitatea exporturilor autohtone trebuie să ne focusăm pe cât mai multe piețe. „Eforturile noastre comune continuă să fie concentrate pe ajutorul acordat companiilor, pentru ca acestea să ajungă pe noi piețe externe și să găsească noi parteneri. Prin consiliere în domeniul afacerilor, mentorat și oportunități de creare a parteneriatelor, companiile și-ar putea promova mai bine produsele și serviciile dar și să-și îmbunătățească unele procese de activitate”, a subliniat specialistul.

La rândul său, expertul economic Dumitru VICOL este de părere că multitudinea de riscuri variază în funcție de conjunctura regională. „Odată cu trecerea timpului, riscurile pentru întreprinderile ce exportă devin din tot mai mari. Incertitudinea a devenit deja o constantă. Este greu de anticipat lucruri pe perioade mai lungi de două luni. Există riscurile diferitor embargouri, a schimbărilor din lanțurile logistice, schimbări de reglementare, de curs valutar”, menționează el.  

Drept urmare, producătorii moldoveni ar trebui să se orienteze spre produse finite de o complexitate mai mare. Statul, la rândul său, ar trebui să depună maxim efort pentru a oferi predictibilitatea piețelor și diminuarea șocurilor inflaționiste. Un alt aspect menționat de Dumitru Vicol ține de imposibilitatea companiilor de a avea politici de hedjare a riscurilor. Întreprinderile mici și mijlocii trebuie să înțeleagă că instrumentele FinTech au ușurat accesibilitatea la fonduri însă aceasta trebuie tratată cu prudență. Trebuie ținut cont de identificarea riscului valutar și cel inflaționist. De asemenea este important de înțeles diferența între hedging și speculațiile de pe piață.  Au fost formulate mai multe recomandări pentru sporirea rezilienței producătorilor în fața provocărilor din domeniul comerțului. Una dintre soluțiile cele mai viabile este valorificarea comerțului electronic. De asemenea a fost accentuată  analiza și developarea rutelor logistice alternative pentru diversificarea pieței. Aceste soluții au ca scop creșterea competitivității întreprinderilor și promovarea cooperării pentru creșterea exporturilor și diversificarea piețelor de desfacere.

PUTEM MAI MULT

Un exemplu de bună practică în acest an vine din parte producătorilor din sectorul horticol. Față de anul precedent, volumul exporturilor de fructe a cunoscut o creștere de 0,5 puncte procentuale în totalul de exporturi. De asemenea s-a lucrat mai mult la creșterea gradului de complexitate a produselor exportate. În cadrul conferinței naționale Businessul Fructelor în Republica Moldova, desfășurată recent, Iurie Fală, director executiv al Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe Moldova Fruct, a menționat că peste tot în lume crește gradul de recunoaștere a fructelor moldovenești. În anul curent, care s-a dovedit prolific pentru sector, fructele moldovenești au fost exportate în peste 52 de țări. Cele mai solicitate au fost prunele, merele, strugurii și cireșele. „Avem un record de exporturi la prune, practic 78 de mii de tone, dintre care 60 de mii în Europa, 15 mii în Asia. Prunele noastre au ajuns pe piețe cu rigori foarte stricte față de calitate. A crescut foarte mult gradul de recunoaștere a fructelor noastre”, a specificat expertul

De asemenea, în anul 2023 s-a înregistrat un volum record la exportul de struguri datorită recoltei mai slabe la nivel mondial. Producătorii moldoveni s-au adaptat foarte rapid la condițiile lanțurilor mari de magazine din Europa Occidentală. În primele unsprezece luni ale anului au fost exportate 60 mii tone de struguri. Este o cerere foarte mare în Europa de Vest, Germania, Olanda, Suedia. În esență, strugurii moldovenești pot deveni alternativa strugurilor din India și Chile.

Volumul de cireșe exportate a fost la fel unul record pentru țara noastră și a constituit 2 600 de tone. Potențialul de export însă este estimat la 20 mii tone.

Exporturile de mere însă au scăzut. Cauzele ar consta, printre altele, în defrișarea plantațiilor și secetă.

Referitor la recomandările pe care trebuie să le ia în calcul exportatorii moldoveni pentru a spori reziliența pe piețele globale, aici lucrurile sunt simple. „Este foarte îmbucurător că am putut vinde la un preț mai bun, dar totuși trebuie să ne axăm pe plus valoarea produsului. Desigur, plantațiile noastre trebuie modernizate, irigate și asigurate cu grijă sporită împotriva intemperiilor. Atunci când alegem piețele, trebuie să ne orientăm la prețurile medii și mari. Este necesar de continuat dezvoltarea infrastructurii și certificarea conformă standardelor globale de calitate. Trebuie să ne concentrăm pe calitatea fără compromis și pe ambalarea conformă. De exemplu certificarea International Featured Standards (IFS) este foarte solicitată de retailerii din Europa și marea Britanie. Fiecare producător trebuie să fie conștient de faptul că ne reprezintă țara. Brandul de exportator responsabil depinde de fiecare din noi, iar sinergia creată împreună aduce câștiguri pentru toți”, a menționat specialistul.