Valoarea pieței medicamentelor din Republica Moldova a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, iar odată cu ea a crescut și valoarea medie a produselor comercializate. Într-un mod asimetric, mult mai lent crește cantitatea fizică a medicamentelor vândute sub influența numărului de consumatori odată cu emigrarea continuă a populației. Producătorii autohtoni câștigă teren, aproape dublându-și cota de piață în ultimii cinci ani, mizând pe raportul preț-calitate mult mai avantajos. La rândul lor, consumatorii se orientează tot mai mult spre produse naturiste.

Ion CHIȘLEA

Potrivit statisticilor oferite de Sergiu Cerlat, director al PROMOFARM, companie specializată în marketing pe piața farmaceutică, piața medicamentelor din Republica Moldova a înregistrat o cifră de afaceri de circa 5,58 miliarde de lei sau 320,5 milioane de dolari în 2023, fiind cu 618 milioane de lei sau cu 35,5 milioane de dolari în creștere față de anul precedent.  

Cele mai multe medicamente vândute în Moldova sunt din Germania

Într-un clasament al țărilor de proveniență a medicamentelor vândute în Republica Moldova,  Germania este lider. Companiile din această țară au vândut anul trecut pe piața moldovenească medicamente în valoare de aproape 46 milioane de dolari, ceea ce reprezintă 14,35% din totalul pieței. Pe locul doi se află companiile farmaceutice autohtone cu vânzări de 29,3 milioane de dolari sau 9,15% din total, iar producătorii din SUA încheie acest top-3 aleatoriu al provenienței medicamentelor vândute pe piața moldovenească cu vânzări în valoare de 24,4 milioane de dolari, ceea ce reprezintă 7,61%.

Companiile mari și-au extins cotele de piață

Compania cu cele mai mari vânzări pe piața moldovenească a medicamentelor a fost anul trecut KRKA din Slovenia, care a totalizat venituri din vânzări de 19,39 milioane de dolari, ceea ce reprezintă 6,05% din volumul total. Urmează compania germană MENARINI cu 19,24 (6%) și abia pe locul trei se plasează cel mai mare producător autohton. Firma Balkan Pharmaceuticals a înregistrat anul trecut vânzări de 18,55 milioane de dolari, atingând o cotă de piață de 5,79%. Aceasta este, de altfel, într-o creștere destul de robustă față de anul precedent, când vânduse pe piața locală medicamente de doar 14,18 milioane de dolari, ceea ce reprezenta o cotă de 4,97%. De altfel, cotele de piață au crescut în cazul a nouă companii din TOP-10. Deși este o consolidare nesemnificativă, tendința ar putea fi considerată drept un mic semnal privind reducerea nivelului de concurență pe piață.   

Prețurile cresc mai repede decât cantitatea vândută

Deși valoarea pieței a crescut considerabil în ultimii cinci ani, cantitatea fizică a medicamentelor vândute a crescut mai lent. Astfel, dacă în 2019, pe piață au fost vândute 99,15 milioane de cutii de medicamente cu o valoare totală de aproape 236 milioane de dolari, în 2023, s-au vândut 103,43 milioane de cutii în valoare de 320,5 milioane de dolari. Respectiv, prețul mediu al unei cutii cu medicamente a crescut în cinci ani de la 2,38 dolari la 3,1 dolari.

Statul achiziționează tot mai multe medicamente autohtone

Una din particularitățile pieței produselor farmaceutice din Republica Moldova este achiziția unei părți considerabile a medicamentelor de către stat. Circa 31% din piață în 2023 au reprezentat medicamentele achiziționate de stat pentru spitale și cele compensate în farmacii conform rețetelor prescrise de medici. Este vorba de o sumă de 100,3 milioane de dolari, care revine în cea mai mare parte companiilor de peste hotare. În TOP-10 țări cu cele mai mari vânzări către stat a medicamentelor, Republica Moldova este abia pe locul cinci, cu o cifră de 9,79 milioane de dolari după Germania, Slovenia, Elveția și Ungaria. Totuși, merită de remarcat că ponderea medicamentelor produse în Republica Moldova în volumul total al produselor achiziționate de către stat a crescut considerabil – de la 5,22% în 2019 la 9,76% în 2023.

Este de remarcat și majorarea considerabilă a sumelor alocate de stat pentru achiziția de medicamente. Dacă în 2019, bugetul respectiv era de 55,88 milioane de dolari, în 2023, suma a ajuns la 100,3 milioane.

O companie autohtonă, în topul beneficiarilor

De altfel, Balkan Farmaceutikals, cel mai mare producător autohton de medicamente, și-a crescut constant volumul medicamentelor compensate vândute și al celor achiziționate de către stat pentru sistemul de sănătate. Dacă în 2019 volumul respectiv era sub 2,4 milioane de dolari, anul trecut acesta s-a ridicat la 8,93 milioane. Este vorba de aproape jumătate din medicamentele comercializate de companie pe piața autohtonă. Totuși, Balkan Farmaceutikals  nu este cel mai mare beneficiar la acest capitol, ocupând locul doi. Locul întâi îi revine companiei slovene KRKA, care a vândut, prin intermediul achizițiilor publice, dar și prin rețete compensate, medicamente în valoare de 10,3 milioane de dolari. A treia poziție în clasament este ocupată de compania maghiară GEDEON RICHTER cu vânzări de 8,05 milioane de dolari.

Consumatorii optează tot mai mult pe produse nemedicamentoase

Dincolo de aceste statistici, care relevă o evoluție destul de dinamică a pieței medicamentelor, una din tendințele ce se prefigurează constă în sporirea preferinței consumatorilor pentru produsele nemedicamentoase din farmacii. Potrivit lui Sergiu Cerlat, această tendință este determinată de doi factori.

„În primul rând, consumatorul alege să se trateze cu ceva mai puțin chimic, ceva mai naturist, optând pentru suplimente alimentare, dar și pentru dispozitive medicale. La rândul lor, și farmaciile preferă să vândă astfel de produse, deoarece au un adaos comercial mai mare și devine mai rentabil ca business”, explică acesta.

Dacă facem o comparație, în cazul medicamentelor, adaosul comercial este plafonat la 15%, pe când în cazul suplimentelor, poate ajunge și la 25%.

„Nu e bine că statul impune TVA diferit la medicamente și suplimente. La medicamente este de 8%, iar la suplimente – de 20%. În mai multe țări, precum România și Polonia, adaosul la medicamente și suplimente este același”, este de părere expertul.  

Companiile locale câștigă teren pe piață, mai puțin la licitațiile publice

Statisticile vorbesc despre faptul că, deși lent, cota de piață a produselor farmaceutice autohtone crește. Dacă în 2019 acestea ocupau 6,64%, în prezent, au ajuns la 9,15%. Și asta, în pofida faptului că industria locală produce un număr destul de limitat de denumiri de medicamente. Potrivit datelor oficiale, la finele anului trecut, nomenclatorul de stat al medicamentelor includea puțin sub 6 100 de denumiri comerciale, care reprezintă medicamente în diferite forme, doze și variații de ambalaj. Din ele, doar 569 de denumiri fac parte din portofoliul producătorilor autohtoni.

În ce privește programul de compensare a medicamentelor din fondurile sistemului Asigurării Obligatorii de Asistenţă Medicală (AOAM), din totalul de 423 de medicamente compensate parțial, 78 de denumiri comerciale sunt de origine autohtonă, inclusiv medicamente utilizate în tratamentul afecțiunilor cardiace. În ce privește medicamentele compensate integral din fondurile AOAM, producătorii autohtoni oferă 32 de poziții din totalul de 142 de denumiri comerciale.

În privința achizițiilor organizate pentru necesarul instituțiilor medico-sanitare publice, ponderea produselor locale este puțin mai mică. Potrivit lui Gheorghe Apostol, președinte al Asociației Producătorilor de Medicamente din Moldova (APMM), care face referire la datele Centrului privind Achizițiile Publice Centralizate în Sănătate, în anul 2023, s-au organizat 158 de licitații privind achiziția medicamentelor necesare instituțiilor medico-sanitare publice, în urma cărora au fost semnate 4 607 contracte, în valoare totală de 717,59 milioane de lei. Dintre acestea, doar 60 milioane de lei sau 8,36% revin producătorilor autohtoni.

Avantajele produselor autohtone țin, în special, de preț și calitate

Totuși, medicamentele autohtone capătă teren grație raportului preț-calitate mai avantajos. Un exemplu în acest sens sunt medicamentele compensate, fiecare pacient având posibilitatea să aleagă între un medicament autohton gratuit sau achitarea unei diferențe pentru același medicament, doar că de import. Gheorghe Apostol afirmă că producătorii autohtoni utilizează materiile certificate la nivel european, iar eficiența proceselor de producție este asigurată de echipamente și utilaje de înaltă performanță în domeniul farmaceutic.

„În fine, optând pentru un medicament autohton, pacientul adoptă și o poziție socială ori prețul medicamentelor contribuie la achitarea salariilor pentru acei angajați, inclusiv înalt calificați, care au ales să rămână să muncească în Moldova”, adaugă el.

De cealaltă parte, președintele APMM spune că cel mai mare dezavantaj competitiv pentru medicamentele autohtone este conceptul general al oamenilor că tot ce este produs în Moldova nu poate fi de o calitate similară sau mai bună decât ceea ce provine din import. „Acest preconcept este cumva combătut de cifrele reale, ori cca 55% din toate medicamentele produse în Republica Moldova sunt destinate exportului, iar cifrele sunt în creștere cu fiecare an”, menționează el.

Standardele europene funcționează de 10 ani

Președintele AMM susține că dintr-o perspectivă lucrativă și de asigurare a calității, producătorii de medicamente sunt, oarecum, integrați în UE deja de 10 ani, ori standardele internaționale GMP au fost adoptate încă în 2013. Rigorile impuse procesului de producție a medicamentelor la nivel național este similar cu cele impuse de către statele comunității europene, ceea ce este demonstrat și de faptul că trei producători autohtoni – Farmaprim, Eurofarmaco și Balkan Pharmaceuticals – sunt certificate GMP și la nivel european.

„În perspectiva aderării la UE, sperăm că statutul de membru ar deschide noi piețe de desfacere pentru medicamentele autohtone. Totodată, producătorii noștri ar putea beneficia de diverse proiecte de finanțare, fapt care ar reduce povara financiară curentă și ar oferi noi oportunități investiționale”, spune Gheorghe Apostol.

Piața e afectată de emigrarea populației

În opinia președintelui AMM, piața farmaceutică locală este una competitivă, existând multiple oportunități de dezvoltare. Totuși, competitivitatea este afectată de numărul descrescător al populației. În acest context, forța de muncă se reduce drastic, în fiecare an, specialiștii înalt calificați optând frecvent pentru locuri de muncă mai bine plătite în România sau în alte state europene. Totodată, numărul consumatorilor scade direct proporțional cu numărul de persoane care părăsesc Republica Moldova, fapt care creează o problemă de cerere, ceea ce duce la dificultăți în procesul de planificare și comercializare a produselor farmaceutice, nu doar autohtone.

Sergiu CERLAT, director PROMOFARM:

În primul rând, consumatorul alege să se trateze cu ceva mai puțin chimic, ceva mai naturist, optând pentru suplimente alimentare, dar și pentru dispozitive medicale. La rândul lor, și farmaciile preferă să vândă astfel de produse, deoarece au un adaos comercial mai mare și devine mai rentabil ca business

Gheorghe APOSTOL, președinte APMM

În perspectiva aderării la UE, sperăm că statutul de membru ar deschide noi piețe de desfacere pentru medicamentele autohtone. Totodată, producătorii noștri ar putea beneficia de diverse proiecte de finanțare, fapt care ar reduce povara financiară curentă și ar oferi noi oportunități investiționale

Cifre:

320,5 milioane USD a însumat volumul pieței medicamentelor în 2023

100, 3 milioane USD au reprezentat vânzările de medicamente compensate și prin achiziții publice

103,43 milioane cutii de medicamente s-au vândut anul trecut

9,15% reprezintă cota de piață a medicamentelor autohtone

6100 de denumiri comerciale include nomenclatorul de stat al medicamentelor